Programul PARTENERIATE IN DOMENIILE PRIORITARE
Dezvoltarea conceptului de cladire generator-convertor de energie regenerabila, cu autonomie energetica ridicata si acumulare în infrastructura si sol
Prezentare generala
Descrierea proiectului din punct de vedere stiintific si tehnic

Dupa "socul petrolului" din  anii 70, România nu a dat atentia cuvenita conservarii si utilizarii eficiente a energiei. România a ramas în anii 1990, din punct de vedere al nivelului de izolare termica a cladirilor, la nivelul anilor 1960 din tarile comunitare. Rezistentele la transfer  termic a zonelor opace ale elementelor de închidere au nivele foarte scazute (valori de max. 1,2 m2K/W si acestea foarte rar realizate.

            În opozitie cu situatia României, in toate tarile din Europa Occidentala si nordica, dupa criza energetica a anilor 70 s-a trecut la masuri rapide de sporire a gradului de protectie termica si de stimulare reala a economiei de energie. Germania a adoptat norma WSchVO (Warmeschutzverodnung) în 1995, în acord cu directiva UE 93 / 76 a Consiliului Europei din 1993 privind "Limitarea emisiilor de CO2 prin intermediul folosirii eficiente a energiei" (cu titlul sugestiv SAVE). Acesta norma  WSchVO a impus gradul de protectie termica minim necesar, pentru pereti exteriori de R = 2m2K/W si pentru tâmplarie exterioara de 1,43 m2K/W.

          Chiar si în stadiul actual, norma româneasca (C107-2005) prevede  valori inadmisibil de mici pentru rezistenta termica a vitrajelor (R0min= 0,5 m2K/W) si a peretilor opaci (1,4 m2K/W) în timp ce în norma germana raportul acestor parametri este de 1,43 / 2,  ajungând ca tâmplaria exterioara sa se apropie ca nivel de izolare termica de cel al peretilor exteriori opaci.

         În cursul anilor 1985 – 1995 au fost abordate cercetari nationale privind probleme punctuale asupra performantei energetice, a metodelor si a mijloacelor de exploatare a resurselor de energie regenerabila. Începând cu anii 1980 au fost realizate experimente pilot, privind utilizarea captarea energiei solare si folosirea sa în prepararea apei calde menajere, folosind captatoare solare cu diverse alcatuiri. S-au montat suprafete relativ mari de cca 800 000 mp de captatoare solare pentru asigurarea apei calde menajere , care din nefericire, au iesit din functiune dupa câtiva ani, datorita calitatii proaste a materialelor utilizate. Astfel desi formal, România în acea perioada se afla pe locul III în lume ca suprafata raportata a fi montata, în realitate decalajul fata de tarile europene este imens. În prezent exista o aplicatie de pionierat pentru încalzirea ecologica a spatiului unui laborator la Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala în Domeniul Constructiilor Timisoara, utilizând partial energia captata din aer, apa sau sol cu ajutorul unei pompe de caldura de fabricatie austriaca. Exista cateva realizari pe aceasta directie ale ICPE si CCPET CEMENERG , inclusiv pilotul realizat la Agigea , care constituie o baza de plecare în realizarea obiectivului proiectului  si în gasirea solutiilor originale de aplicare a conceptului propus de autor prin proiect în toate zonele climatice. Pilotul realizat de ICPE la Agigea constituie un caz particular de aplicare a conceptului propus prin proiect , de cladire generator-convertor  de energie regenerabila, într-o zona cu aport mare de energie solara si eoliana , având inclusa si unitatea centrala de management al starii energetice a casei.

     Pe plan international preocuparile în domeniu s-au soldat cu elemente concrete atât în planul cercetarii cât si  în cel al aplicarii si exploatarii generatoarelor de energie din surse regenerabile .

- Proiectul  "EULEB - European high quality Low Energy Buildings"ne informeaza asupra a 25 de cladiri din spatiul european care sunt realizate in acest context. Acestea sunt raspandite in toate zonele climatice ale Europei si anume : Finlanda ( la Joensuu), Suedia( la Kristinehamm si Falkenberg), Anglia( la Watford, Braintree, Norwich), Germania( la Berlin, Biberach, Freiburg si St. augustin), Franta( la Strassbourg, La Rochelle, St. Clement de Riviere, Frejus),Italia ( la Florenta, Recanati, Empoli), Grecia( la Athena), Spania ( la Navarra, Les Planes de Son, Madrid, Sevilla, in Insulele Canare la Guimar, Tenerife ) si  Malta ( la La Valetta ). Cladirile sunt de tip administrative, scoli si universitati, institute de cercetare, cladiri social-culturale.Tehnologiile utilizate sunt aplicate izolarii termice, conversiei energiei solare, iluminatului, incalzirii, racirii, ventilarii, surselor de energie regenerabila( solara-fotovoltaica, geotermala, biomasa, vint,pompe de caldura, sisteme hibride)

-  Din punct de vedere al sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile, în principal  pe baza energiei solare, Grecia este pe primul loc cu suprafata de captatoare de 3 milioane m2 urmata de Germania cu 2,5 mil. m2, Austria cu 2,1 mil. m2 , Norvegia, Suedia, Spania , Italia.

 -  In Germania si Austria sunt montate si functioneaza câmpuri extinse de generatoare eoliene;

-    Cladirile actuale au consum energetic redus de cca. 3 – 4 ori fata de cele din România si se desfasoara cercetari pentru dezvoltarea generatiei noi de cladiri cu consum de doua, trei ori mai mic decât cele actual construite;

         - În Elvetia, Franta, Germania si Belgia s-au pus bazele cercetarii europene de tip „minienergie”, „minienergie - P” sau „positive house”

  Proiectul de cercetare propus, are din acest punct de vedere, un tel bine definit si anume: sintetizarea, cunoasterea, cercetarea si inovatia intr-un tot bine definit de notiunea de „casa autonoma energetic utilizând energie din surse regenerabile”.

Obiectivul urmarit prin proiect este de a face din conceptul propus un instrument de aplicare larga a conversiei energiei surselor regenerabile si ecologice în asigurarea autonomiei energetice a constructiilor si eliberarea de aceasta povara a societatii contemporane în contextul pericolului pe care îl reprezinta consumul mare de combustibili clasici asupra mediului si conditiilor de viata în viitor       Comparând din acest punct de vedere situatia nationala cu cea vest-europeana, se observa evident diferenta de abordare a acestei problematici, de care depinde, conform datelor statistice, mai mult de 40 % din necesarul total anual de energie, destinat satisfacerii nevoilor de viata si confort ale oamenilor, în toate ipostazele existentei zi de zi legate de constructiile în care muncesc, traiesc, se odihnesc, etc.

Obiectivele proiectului
Indicatori masurabili ai proiectului
Noul concept pe care proiectul îl promoveaza
Viabilitatea proiectului
Riscuri
Modalitati de valorificare a rezultatelor – potentiali beneficiari
Parteneri